În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei – George-Didi Huberman

ifilosofie.ro vă prezintă o apariție editorială marca Editura Tact: GEORGES DIDI‑HUBERMAN – În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei.

„Apărând în contextul unei relecturi critice a figurilor majore, problemelor, noțiunilor și instituțiilor istoriei artei, după cum atestă lucrările din anii ’70‑’90 ale unor istorici de artă precum Hubert Damisch, Louis Marin sau Daniel Arasse, Devant l’image se înscrie într‑un demers de revitalizare a discursului istoriei artei prin deschiderea acestei discipline către o știință interdisciplinară a imaginii – unul dintre câmpurile de cercetare cele mai creative astăzi. Didi‑Huberman articulează aici, încă din pliurile titlului, o întrebare urgentă, vitală și mereu actuală: cum privim o imagine?. Și implicit: cum modulează, modelează sau modifică ea cunoașterea noastră?.

Două moduri de a privi imaginile fac aici obiectul discuției: unul format în tradiția iconologică – știm să fim „panofskieni” în fața imaginilor, spune Didi‑Huberman, adică să identificăm în ele un sens profund, ascuns, ultim, să le descriem fără rest, să le analizăm până la detaliul revelator care ne‑ar face să accedem la adevărul lor. Celălalt, care își caută și el o tradiție, e sensibil la supradeterminarea imaginilor, adică la acumularea de sensuri multiple și contradictorii într‑o imagine, la cum acționează ea, la cum poate fi parcursă ea. Didi‑Huberman numește acest mod a fi „freudian” în fața imaginilor. Dar ce înseamnă mai precis acest lucru, nefiind aici vorba despre o psihobiografie a imaginilor? Provocarea constă în a admite că nu știm prea bine ce poate o imagine sau că nu știm până la capăt, că operăm în înțelegerea imaginilor cu proceduri de cunoaștere și categorii de gândire care ne‑au condiționat privirea și care, departe de a fi suficiente și totale, necesită permanent o reconsiderare, o reexaminare critică. Provocarea constă apoi în a decondiționa privirea, în a face din ea un fel de principiu de incertitudine, un spațiu de interogare (deci de deschidere, de posibilitate), nu de confirmare (deci de închidere, de putere). Provocarea constă, în sfârșit, în a gândi o poziție de oscilație în fața imaginilor, instabilă, dar de o instabilitate care se poate situa într‑un program de cunoaștere. Iar acest program vizează elaborarea unei istorii alternative a artei (și, prin extensie, a unei istorii a imaginilor) care nu se mai legitimează de la Giorgio Vasari și de la Erwin Panofsky, ci recuperează și deplasează moștenirea teoretică a unor Aloïs Riegl, Aby Warburg, Sigmund Freud, Walter Benjamin ori Georges Bataille.” ( din postfața Laurei Marin)

Pe același subiect


Images, Imagini, Images 5/2015
/ Journal of Visual and Cultural Studies – Coordonator – Laura Marin.

Din Cuprins:
◊ Vlad Ionescu, On Moths and Butterflies, or How to Orient Oneself through Images;
◊ Andrea Pinotti, Like Unlike: Mimesis, Montage, Mimicry;
◊ Sorin Alexandrescu, Ce qui nous regarde lorsque nous regardons;
◊ Georges Didi-Huberman, Imaginea arde;
◊ Adrian Tudurachi, ” Images et peuple “. Critique de la repr�sentation sociale chez Georges Didi-Huberman;
◊ Maud Hagelstein, Farocki/ Didi-Huberman. Lisibilit� des images et p�dagogie critique;
◊ Eric Marty, Silence de l`image, violence du regard ou la possibilit� d`une Contre-terreur
Consacrat in intregime lui Georges Didi-Huberman, istoric de arta si filosof contemporan, acest numar tematic al revistei IMAGES, IMAGINI, IMAGES. JOURNAL OF VISUAL AND CULTURAL STUDIES deschide in mediul academic si cultural romanesc un spatiu de reflectie asupra operei acestui autor prodigios recunoscut pe plan international pentru contributia sa decisiva si determinanta la dezvoltarea studiilor vizuale. Decisiva si determinanta prin ceea ce propune, transmite si cauta sa realizeze pe deplin, si anume reinnoirea profunda a discursului si practicii unei discipline precum istoria artei, si pornind de aici, a modului in care privim si studiem imaginile, gandim, lucram si cream cu ele.
“Imagine si gandire estetica”, “Imagine si gandire politica” desemneaza aici cei doi poli de explorare a operei lui Georges Didi-Huberman in jurul carora s-au organizat studiile reunite in acest volum, semnate de Sorin Alexandrescu, Emmanuel Alloa, Maud Hagelstein, Vlad Ionescu, �ric Marty, Andrea Pinotti, Bertrand Pr�vost, Nigel Saint si Adrian Tudurachi. Acestora li se adauga doua texte semnate de Georges Didi-Huberman, traduse in limba romana de Laura Marin.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Social profiles
%d bloggers like this: